Boala coronariană, cunoscută și sub numele de boală cardiacă ischemică și boala arterială coronariană, este principala cauză de deces în România și în întreaga lume.
Această boală începe de obicei în copilărie şi încet progresează de-a lungul vieţii, cu simptome care se dezvoltă numai în etapa târzie.
Cauză
Boala coronariană este cauzată de o combinație de niveluri ridicate de grăsimi și colesterol în sânge și daune la căptușeala vaselor inimii. Grăsimea și colesterolul din sânge se acumulează în pereții vaselor deteriorați, făcându-le să devină înguste. Acumularea de plăci de grăsime în vasele de sânge se numește ateroscleroză. Odată ce îngustarea progresează și nu ajunge suficient sânge la inimă, duce la durere numită angină. Dacă vasul se blochează complet, poate duce la infarct miocardic (atac de cord).
Factori de risc
Anumite condiții accelerează progresia bolii coronariene, cum ar fi hipertensiunea arterială, diabetul, colesterolul ridicat și obezitatea.
Alți factori de risc
Fumatul, lipsa exercițiilor fizice, poluarea aerului, stresul, vârsta în creștere, fiind bărbat,
având antecedente familiale de boală coronariană.
Cum poți preveni riscul de a dezvolta boala coronariană?
Deși nu ne putem schimba factorii de risc precum sexul, istoricul familial și etnia, sunt multe comportamente care ne poate proteja de această boală. Alegerile de stil de viață sănătos pot reduce riscul de infarct mai mult de 80%, alimentația fiind cel mai important factor. Terapiile pentru schimbarea stilului de viață sunt centrate pe reducerea nivelului de lipide din sânge și pe reducerea inflamației din corp.
În continuare poți citi despre anumite schimbări în stilul tău de viață pe care poți implementa pentru reducerea riscului de a dezvolta boală coronariană:
1. Schimbă proteinele animale cu proteine vegetale, inclusiv soia
Produse de origine animală, cum ar fi carnea, ouăle și lactatele conţin cantităţi mari de grăsimi saturate şi colesterol. De asemenea, cresc inflamația în organism. Surse vegetale de proteine, inclusiv fasole, linte, soia și nuci, în schimb reduc inflamația și conțin fibre care scad colesterolul și promovează un microbiom intestinal sănătos.
S-a dovedit că consumul de soia reduce, de asemenea, nivelul de colesterol și riscul de a dezvolta boală coronariană.
2. Adoptă o dietă cu alimente integrale pe bază de plante
Centrează-ți dieta în jurul alimentelor integrale, minim procesate, de origine vegetală, inclusiv fructe, legume, cereale integrale și fasole. Urmărește să obții cea mai mare parte din grăsime în dietă din surse de plante întregi, inclusiv nuci și semințe. Deși cantități mici de ulei de măsline extravirgin pot susține sănătatea inimii, consumul excesiv poate face
mai greu să menții o greutate sănătoasă.
3. Renunță la fumat
Tel Verde Stop Fumat (gratuit în toate rețelele) 0800878673.
4. Fii activ fizic
Țintește cel puțin 150 de minute de activitate fizică de intensitate moderată pe săptămână (de exemplu, mers rapid-30 de minute, 5 zile pe săptămână).
5. Reduce greutatea
Optează pentru alimente vegetale, care sunt sărace în calorii. Menține un Indice de masă corporală de 18,5 - 24,9. Poți calcula IMC -ul tău aici.
6. Elimină alimentele de tip fast food
Acestea conțin cantități mari de grăsimi trans, sare și grăsimi saturate.
7. Mănâncă mai multe fibre
Țintește la 30 g pe zi. Alege alimente precum legume, cereale integrale, fructe, fasole, linte, năut, care sunt abundente în fibre și va permite ca această cantitate să fie ușor depășită.
8. Controlează tensiunea arterială
Țintește la mai puțin de 120/80 mmHg sau întreabă medicul curant despre ținta ta individualizată în funcție de vârstă și bolile asociate. Limită sarea adăugată la 3/4 de linguriță
(1,5 grame) pe zi. Mănâncă din belșug legume bogate în nitrați, inclusiv rucola, spanac, sfeclă roșie, varză kale. Semințele de in, ceaiul de hibiscus și cerealele integrale s-a demonstrat că toate reduc tensiunea arterială. Reduce nivelul de stres.
9. Consumul de zahăr
Evită în dieta ta zahărul adăugat, alimentele cu zahăr adăugat și băuturile cu conținut de zahăr.
10. Reduce sau evită alcoolul
Există niște dovezi slabe că vinul roșu este benefic pentru sănătatea inimii, cu orice beneficiul cel mai probabil să fie datorită antioxidanților, care sunt deja abundente într-o dietă integrală pe bază de plante. În plus, alcoolul crește riscul de boli hepatice și cancer, deci cel mai bine este să minimalizezi sau să eviți.
11. Minimalizează stresul și promovează relațiile iubitoare
Stresul psihologic cronic duce la creșterea hormonilor de stres și contribuie la inflamație. Acest lucru este asociat cu un risc crescut de boli de inimă. Să facă parte din rutina ta zilnică și activitățile de eliberare a stresului, precum practicile bazate pe mindfulness (prezența conștientă) și petrecerea timpului în spațiile verzi și în natură. Fă-ți timp pentru relații sociale sănătoase și iubitoare.
Beneficiile unei diete pe bază de plante
Scopul unei diete pe bază de plante este de a minimiza consumul de alimente procesate, de alimente cu zahăr adăugat, uleiuri și produse de origină animală.Nu conține colesterol, are un conținut scăzut de calorii, de grăsimi saturate și este bogat în fibre și micronutrienți precum vitamine, minerale și antioxidanți.
Încurajează consumul predominant de:
Cereale integrale- ovăz, secară, mei, hrișcă, quinoa etc.
Leguminoase- linte, năut, fasole, mazăre galbenă despicată
Fructe și legume
Beneficii
1. Este singura dietă care s-a dovedit că oprește progresia bolii coronariene și în unele cazuri duce chiar la regresia plăcii aterosclerotice.
Studiul Lifestyle Heart Trial a constatat că 82% din pacienții cu boală coronariană au avut regresie a stării. Alte cercetări au arătat că cei care urmează o dietă pe bază de plante a avut o scădere cu 73% a atacului de cord și o scădere cu 70% a riscului de moarte.
2. Promovează un microbiom intestinal sănătos
S-a descoperit că microbiomul intestinal are o mare influență asupra unui număr de boli, inclusiv boala coronariană. Consumul de carne roșie provoacă organismele din intestin pentru a produce un compus numit TMAO (trimetilamin oxid), care a fost strâns legat de boli coronariene. Trecerea la o dietă pe bază de plante elimină producția de TMAO și duce la producerea de compuși precum butirat, care scade tensiunea arterială, inflamația și reduce riscul de boli coronariene.
3. O singură dietă care aduce beneficii unui număr de condiții.
Pe lângă tratarea bolii coronariene, dietele pe bază de plante sunt eficiente în prevenirea și tratarea factorilor majori de risc cum ar fi hipertensiunea arterială, diabetul de tip 2, colesterolul crescut și obezitatea.
3. Este plin de fibre protectoare, vitamine, minerale și antioxidanți.
Fiecare porție de legume cu frunze verzi scade riscul de boală coronariană cu 11%.
Antioxidanți precum polifenolii din fructe proaspete și legume este asociată cu un risc scăzut de boală coronariană. Fiecare creștere cu 10 grame a aportului de fibre reduce cu 27% atacurile de cord.
Citește mai mult despre dieta Portfolio- o dietă pentru scăderea colesterolului cu 4 grupe alimentare aici 👈
Dacă ți-a plăcut acest articol abonează-te la newsletter pentru a primi cele mai noi articole în căsuța ta de mail aici 👈
Surse
1. Plant Based Health Profesionals UK- https://plantbasedhealthprofessionals.com/
2. Physicians Comittee for Responsable Medicine- https://www.pcrm.org/
3. British Heart Foundation- https://www.bhf.org.uk/
4. Esselstyn C, Gendy G, et al. A way to reverse CAD? Journal of Family Practice 2014. 63 (7) 356-64.
5. Kahleova, H, Levin, S, Barnard N. Vegetarian Dietary Patterns and Cardiovascular Disease. Progress in Cardiovascular Diseases 2018 61(1):54-61
6. Pereira MA, O’Reilly E, et al. Dietary fiber and risk of coronary heart disease: a pooled analysis of cohort studies. Archives of Internal Medicine. 2004 Feb 23;164(4):370-6.
7. Tang WH, Wang Z, et al. Intestinal microbial metabolism of phosphatidylcholine and cardiovascular risk. New England Journal of Medicine. 2013 Apr 25;368(17):1575-84.
8. Tuso, P, Stoll, S, Li, W. A Plant-Based Diet, Atherogenesis, and Coronary Artery Disease Prevention. The Permanente Journal 2015. 19(1):62-67
9. Vartiainen E. The North Karelia Project: Cardiovascular disease prevention in Finland. Global Cardiology Science and Practice 2018:13
10. Tawakol, A, et al Relation between resting amygdalar activity and cardiovascular events: a longitudinal and cohort study. Lancet 2017; 389: 834–45
Commentaires