Ce să mănânci și ce să eviți dacă ai ficatul gras?
- Dr.Vargyas Annamaria
- 15 ian. 2022
- 3 min de citit
Actualizată în: 20 ian. 2022
Ficatul gras non-alcoolic este acumularea de grăsime în ficat. Când este progresivă, poate duce la fibroză hepatică și ciroză.
Incidența bolii ficatului gras non-alcoolic este în creștere, până la 20%-30% din populația României având unele dovezi de ficat gras non-alcoolic.
Factorii cheie a ficatului gras non-alcoolic sunt obezitatea, dislipidemia, rezistența la insulină și sindromul metabolic. Acești factori sunt strâns legați de dieta și stilul de viață.
Componentele specifice ale dietei care sunt asociate cu un risc crescut de ficat gras includ grăsimi saturate, carne roșie și procesată, carbohidrați rafinați și fructoză (din zahăr și sirop de porumb bogat în fructoză). Îți vine să crezi că ficatul gras non-alcoolic nici măcar nu a fost recunoscută ca entitate clinică înainte de 1980!
O nouă analiză din Studiul de Sănătate a Asistentelor-2 a inclus 77.795 de participanți cu 3.130 de cazuri de ficat gras non-alcoolic diagnosticate pe parcursul celor peste 20 de ani de urmărire. Rezultatele au arătat că consumul de carne roșie totală, carne roșie neprocesată și carne roșie procesată este asociat cu o creștere dependentă de doză a riscului de ficat gras non-alcoolic.
Aporturile de carne roșie totală au fost asociate cu creșteri ale riscului de ficat gras non-alcoolic:
la 2–4 porții/săptămână ......creșteri de 20%
la 5–6 porții/săptămână ......creșteri de 31%
la 1 porție/zi ....... creșteri de 41%
2+ porții/zi ......creșteri de 52%, creșteri apărute în comparație cu consumul de 1 porție/săptămână sau mai puțin.
Estimările corespunzătoare pentru carnea roșie neprocesată au fost creșterea riscului cu 32%, 32%, 52% și 50%.
Aportul de carne roșie procesată (mezeluri) a fost asociată cu creșteri ale riscului de ficat gras non-alcoolic:
la 1-3 porții/lună ......creșteri cu 16%
la 1 porție/săptămână .......creșteri cu 24% ,
la 2-4 porție/săptămână ......creșteri cu 41%
la 5+ porții/săptămână .......creșteri cu 56%, creșteri apărute în comparație cu consumul de <1 porție/lună .
Consumul de hamburgeri (creștere cu 103% a riscului la 1 porție/zi), hot dog (227%), slănină (150%) și carne de vită, porc sau miel sub formă de sandviș/mâncăruri mixte (62%) au fost toate asociate cu un risc crescut a ficatului gras non-alcoolic. O creștere de 49% a riscului a fost, de asemenea, observată la 1 porție/zi creștere a aportului de păsări de curte.
Aceste asocieri au fost mediate în mare măsură de indicele de masă corporală, ceea ce înseamnă că consumul de carne crește riscul de exces de greutate și de obezitate și astfel crește riscul de ficat gras non-alcoolic.
Înlocuirea a 1 porție/zi de carne roșie totală cu 1 porție/zi de proteine vegetale, nuci sau cereale integrale a fost asociată cu o reducere de 6%, 6% și, respectiv, 5% a riscului.
În mod interesant, înlocuirea cărnii roșii cu leguminoase, lactate sau pește nu a fost asociată cu un risc mai scăzut de ficat gras non-alcoolic. De notat, consumul de leguminoase a fost destul de scăzut în această cohortă, cu un maxim de aproximativ 0,3 porții pe zi.
Dovezile disponibile cu privire la managementul alimentar al ficatului gras, care ia în considerare și importanța pierderii în greutate, au fost rezumate într-o excelentă lucrare de revizuire:
1. Restricția calorică cu un deficit zilnic de 500-1.000 kcal este o intervenție extrem de eficientă a stilului de viață atât pentru prevenirea ficatului gras, cât și pentru îmbunătățirea histologică la pacienții cu boală stabilită. Scopul reducerii caloriilor ar trebui să fie acela de a atinge ≥10% pierdere totală în greutate corporală.
2. Reduce consumul de carne roșie și procesată
3. Reduce/elimină carbohidrații rafinați și în special fructoza (din zahăr și sirop de porumb bogat în fructoză)
4. Crește aportul de fibre prin consumul de fructe, legume, cereale integrale și leguminoase
5. Înlocuiește acizii grași saturați din dietă (grăsimi de origine animală, uleiuri tropicale) cu acizi grași mononesaturați și polinesaturați (grăsimi de origine vegetală din nuci, semințe, avocado, ulei de măsline, ulei de rapiță)
6. Consumul de cafea protejează împotriva dezvoltării ficatului gras și a progresiei bolii. Consumul moderat până la mare de alcool trebuie evitat în prezența obezității, a ficatului gras non-alcoolic și a altor factori de risc metabolic. Abstinența este recomandată pacienților cu fibroză avansată.
Dietele care încorporează aceste recomandări includ diete pe bază de plante, cum ar fi dietele DASH, mediteraneene, vegetariene și vegane.
Aceste modele de dietă sunt asociate cu o greutate mai sănătoasă și un risc mai mic de acumulare de grăsime în ficat. În special, dietele sănătoase pe bază de plante au fost asociate cu un risc mai scăzut de creștere în greutate odată cu îmbătrânirea.
Poți citi mai mult despre cum să obții cantitatea suficientă de fibre în dieta ta aici 👈
Dacă ți-a plăcut acest articol abonează-te la newsletter pentru a primi cele mai noi articole în căsuța ta de mail aici👈
Surse
4. Plant Based Health Professionals UK- promoting susteinable health and nutrition.
Comments