Fiecare celulă din corpul uman are nevoie de energie pentru a funcționa. Principala sursă de energie a organismului este glucoza, o zaharidă simplă care rezultă din digerarea alimentelor care conțin carbohidrați (zaharuri și amidonuri). Glucoza din hrană digerată circulă în sânge ca o sursă de energie necesară pentru celulele noastre.
Un diagnostic de diabet zaharat- sau prediabet- înseamnă că insulina din corpul tău nu își face treaba în mod adecvat. Insulina este un hormon produs de celulele beta din pancreas, un organ situat în spatele stomacului. Insulina se leagă de un centru receptor de pe exteriorul celulelor și acționează ca o cheie pentru a deschide ușa prin care glucoza poate intra in celulă.
Când nu s-a produs destulă insulină sau când ușa nu mai recunoaște cheia-insulina, glucoza rămâne în sânge în loc să intre în celule. Așadar diabetul înseamnă creșterea nivelului glucozei în fluxul sanguin din pricina unei lipse relative sau absolute a insulinei care este responsabilă pentru transferul glucozei din sânge în țesuturi sau celule. În mod normal, când mâncăm și nivelul glucozei crește in fluxul sanguin, celulele producătoare de insulină din pancreas percep această creștere. Atunci, ele secretă cantitatea adecvată de insulină pentru a împinge glucoza în țesuturile corpului, reducând nivelul din fluxul sanguin într-un interval adecvat.
Diabetul zaharat este clasificat in trei tipuri principale, numit tip 1, tip 2 si diabet gestațional, în plus exista alte tipuri specifice despre care ar trebui să știi. Să ne uităm la fiecare:
Diabetul de tip 1: numai aproximativ 10 % din diabetici suferă de tipul 1, numit și diabet juvenil, pentru că, de obicei, debutează în copilărie. Diabetul de tip 1 reprezintă o boală în care celulele beta din pancreas care produc insulina sunt distruse de sistemul imunitar, de obicei la o vârstă fragedă. Când sistemul imunitar al organismului țintește în mod eronat propriile noastre celule în locul unei substanțe străine, aceasta se numește reacție autoimună. În forma aceasta, organismul nu produce aproape deloc insulină. Boala se caracterizează printr-un debut brusc, se mai numește și diabet insulino-dependent, deoarece oamenii care se îmbolnăvesc de acest tip au nevoie de injecții zilnice cu insulină.
Diabetul de tip 2: peste 90% din diabetici, numit uneori diabet cu debut la vârsta adultă sau diabet non insulino-dependent, această formă se manifestă cel mai adesea la oamenii care sunt supraponderali și care nu fac suficientă mișcare. La diabetul tip 2 de obicei organismal nu reacționează adecvat la insulina existentă. Grăsimea corporală acoperă membranele celulare și împiedică funcția insulinică. Drept reacție, pancreasul produce din ce în ce mai multă insulină, dar în timp, extenuat de sarcina suplimentară, pierde în cele din urmă lupta și devine incapabil să mai satisfacă cerințele nefiresc de mari. Când producția de insulină tinde să “șovâie” în fața cerințelor sporite, nivelul glucozei din fluxul sanguin începe să crească.
Diabetul gestational (diabetul de sarcină): este similar cu diabetul de tip 2, cu excep’ia faptului că apare în timpul sarcinii. Tipic dispare după naștere, dar este un semn al rezistenței la insulină, cea ce înseamnă că diabetul tip 2 poate fi la colț.
Diabetul monogenic (maturity- onset diabetes of the young- MODY): un tip rar, mai puțin de 5% dintre cazurile de diabet zaharat, caracterizat prin anomalii genetice care duc la tulburări ale secreției de insulină . Gena afectată este de obicei dominantă- prezența diabetului la cel putin două generații, cu debut juvenil, hiperglicemie aparută de obicei înainte de vârsta de 25 de ani, la pacienți fără obezitate, fără reacție autoimună. În cazul diabetului MODY este posibil ca administrarea de insulină să nu fie necesară, pentru confirmarea diagnosticului este necesară testarea genetică.
Prediabetul: este termenul folosit cand glicemia este mai mare decât în mod normal ar trebui să fie dar nu este ridicat de ajuns pentru diagnosticul de diabet. Pentru majoritatea oamenilor înseamnă prezența rezistenței la insulină și calea sigură către diabetul zaharat tip 2, cu excepția cazului în care luați măsuri acum pentru îmbunătățirea stilului de viață, mai ales prin schimbări ale obiceiurilor alimentare.
Acest termen se aplică atunci când:
1. Glicemia pe nemâncate/a` jeun este între 100 și 125 mg/dl
2. Valoarea de HbA1C (hemoglobină glicolizată) este între 5,7% si 6.4%
3. Glicemia la 2 ore după un test de toleranță la glucoză este între 140 mg/dl și 199 mg/dl
Vestea bună este că aceiași pași care ajută pe oameni să abordeze diabetul tip 2 , sunt eficienți de asemenea pentru a ajuta și pe persoanele cu prediabet să se amelioreze starea, adesea definitiv.
Dacă ti-a plăcut acest articol abonează-te la newsletter pentru a primi cele mai noi articole în căsuța ta de mail aici👈
Referințe:
1. American Diabetes Association. Standards of Medical Care in Diabetes-2021. Diabetes care 2021; 44 (Suppl.1): S15-S33.
2. Serban V. Tratat roman de boli metabolice. Edit. Brumar. Timisoara, 2011, vol 1.
3. Timar R, Roman G, Mota M. Ghid de management al Diabetului zaharat.2020: 9-16.
Comments